Acai
Arată ca niște struguri mici și negri și sunt considerate superalimente, deoarece, dintre fructele de pădure, ele conțin cei mai mulți antioxidanți. Acești nutrienți pot opri deteriorarea celulelor, reducând riscul de apariție a foarte multor boli. Bobițele mov închis, cu pulpă galbenă la interior, sunt originare din America Centrală și de Sud, fiind roadele palmierilor cu același nume (Euterpe oleracea). Conținutul lor nutritional include, antioxidanți (antocianine, polifenoli, vitaminele A, C și E), și acizi grași esențiali (Omega-3 și Omega-6), fibre, vitamine (B-uri), minerale (magneziu, potasiu, fosfor, mangan, calciu, cupru, fier, zinc) și toti aminoacizii esențiali. Dozele mari pot fi dăunătoare și pot afecta modul în care funcționează medicamentele.
Afine
Afinele sălbatice (Vaccinium myrtillus – în Europa, Vaccinium cyanococcus – în SUA) au o aromă mai intensă decât cele cultivate în scop comercial și au de două ori mai mulți compuși care luptă cu radicalii liberi. Sunt bogate în antioxidanți (vitaminele A, C și E, antocianine, tanini, quercitină, pectină, catechine, luteină), alcaloide, vitamine (B-uri) și minerale (mangan). Aceste fructe de pădure îmbunătățesc vederea, în special pe timpul nopții. Extractul de afine poate ajuta la prevenirea problemelor oculare, cum ar fi degenerarea maculară și cataracta. Uscate și transformate în pudră, conțin o cantitate extrem de concentrată de antioxidanți, de 5 ori mai mare decât varianta sălbatică.
Agrișe
Fructele pot fi de culoare verde deschis, roz sau roșu, atunci când devin coapte. Au pielea ușor translucidă, plină de vinișoare.
În India, un anume soi, Coacăzele indiene (sau amla) cresc în copacul omonim (Phyllanthus emblica) și sunt unul dintre cele mai importante ingrediente din Ayurveda (medicina tradițională locală, veche de 5.000 de ani), fiind folosite de mult timp pentru a trata răcelile și febra, ajută la digerarea alimentelor și este tonic pentru păr. Pot ajuta la combaterea cancerului, la stimularea sănătății hepatice, la prevenirea osteoporozei și la tratarea paraziților intestinali și a infecțiilor.. Asemănătoare ca aspect agrișelor (dar mari cât o minge de ping-pong), coacăzele indiene au de 20-30 de ori mai multă Vitamina C decât portocalele și alti antioxidanți (vitaminele A și E, acid galic, quercetina, carotenoide), minerale (mangan, potasiu, fier, cupru), acizi grași esențiali (Omega-3 și Omega-6), vitamine (B-uri) și fibre; sunt consumate, cel mai des, sub formă de pulbere, dar pot fi consumate și proaspete sau fierte.
Alune
Ananas
Aronia
Aronia este fructul a trei specii de arbuști (Aronia melanocarpa, Aronia prunifolia si Aronia arbutifolia) din familia Rosaceae, originari din estul Americii de Nord. Fructele sunt sferice, asemănătoare afinelor, dar cu o coajă mai întunecată și mai lucioasă. Aronia sunt bogate în antioxidanți (vitaminele A, C și E, antocianine), vitamine (B9, K), minerale (mangan, fier) și fibre. Sunt fructe de pădure de culoare negrui, bogate în vitamine, minerale și substanțe nutritive. Pot juca un rol la prevenirea cancerelor de col uterin, de piele, de sân și de colon. Ar putea ajuta la combaterea bolilor de ficat sau de inimă, și a obezității. Sunt bune în stare proaspătă, înghețate, sau sub formă de ceai.
Avocado
Avocado-ul este un fruct de pădure cu un singur sâmbure. Pulpa e moale și verde, încărcată cu vitamine, minerale și grăsimi sănătoase. Avocado-ul poate ajuta inima, e perfect pentru diete și vă poate menține sănătatea până la vârste înaintate. Se taie și se adaugă la salate, se amestecă în piureuri sau supă ori se face cremă și se întinde pe sandvișuri în loc de maioneză. O porție ideală conține o felie de avocado, pentru că la 100 de grame, fructul are 160 de calorii. Conține mai mult potasiu decât banana și este bogat în grăsimi mononesaturate. Fructul de avocado poate fi tăiat felii sau cubulețe și adăugat în salate. E ingredientul principal pentru sosul guacamole.
Banane
Caise
Castane
Căpșuni
Sunt fructe dulci, în formă de inimă, pline de
vitamina C, acid folic, fibre și antioxidanți. Acești compuși pot ajuta la
scăderea hipertensiunii arteriale și a colesterolului, ajută la gestionarea
nivelului zahărului din sânge și întârzie îmbătrânirea creierului.
Cătină
Cireșe
Conțin puține calorii și sunt
bogate vitamine (A, B, C) și minerale (calciu, magneziu, fier). Au proprietăți
antiinflamatorii și un conținut important de antioxidanți. Cozile de cireșe pot
fi folosite pentru ceaiuri cu efect diuretic.
Clementine
Coacăze
De un albastru profund, aceste fructe de pădure nu sunt
bune doar pentru o delicioasă plăcintă. Culoarea lor intensă provine este dată
de niște compuși puternic antioxidanți numiți antociani. Acești antioxidanți ajută
la protecția împotriva cancerului, bolilor de inimă și demenței, și stimulează
sistemul imunitar. Conțin apă și fibre, care taie pofta de mâncare, așa că sunt
bune în diverse diete. O jumătate de ceașcă de coacăze conține aproximativ 40
de calorii.
Cocos
Corcodușe
Curmale
Dude
Fistic
Fragi
Ginseng
În medicina chineză, rădăcina plantei de ginseng este
folosită în multe tratamente. Fructele sale pot reduce colesterolul, luptă
împotriva cancerului și scad inflamația intestinală. Sucul de fructe de ginseng
poate ajuta la controlarea glicemiei și greutății. Extractul de boabe de
ginseng este folosit în produsele pentru piele. Poate ajuta la combaterea
leziunilor cutanate și a efectelor îmbătrânirii.
Goji
Sunt folosite în medicina tradițională chineză de mii de
ani. Conțin vitamine (C, B2 și A), fier și antioxidanți. În medicina
tradițională chineză se știe că îmbunătățesc imunitatea, luptă contra bolilor
de inimă, ajută creierul și digestia, și previn apariția cancerului. Trebuie
mâncate când sunt coapte, pentru că altfel pot fi toxice. Nu sunt recomandate
femeilor însărcinate, celor care alăptează sau celor care iau medicamente pentru
diluarea sângelui.
Grepfrut
Gutui
Kaki
Mai este numit și fructul zeilor, piersica japoneză sau persimmon. Are proprietăți antioxidante, fiind o sursă bună de fibre și de vitamine din complexul B. Se consumă crud sau se folosește pentru prăjituri sau salate.
Kiwi
Kiwi de pădure
Din aceeași familie cu kiwi-ul “normal”, aceste fructe de pădure, însă, cresc ciorchine precum strugurii, sunt mai mici dar au aproape același gust ca kiwi-ul clasic. Conțin luteină, care protejează ochii, zinc pentru piele, păr și unghii sănătoase, și potasiu, care ajută în cazul efortului fizic. Pielea lor nu are perișori (ca “vărul kiwi”) așa că pot fi mâncate fără să trebuiască să fie curățate înainte.
Lămâi
Limete
Mandarine
Mango
Mango mai poartă și numele de fructul fericirii. Acesta conține vitaminele A, C, E și B6, magneziu, potasiu și fibre. Datorită compoziției sale de vitamine poate ajuta la scăderea nivelului de stres. După ce i se înlătură coaja și sâmburele, fructul de mango poate fi mâncat ca atare, folosit pentru a prepara deserturi și mâncăruri asiatice dulci-acrișoare.
Măceșe
Măsline
Mere
Mere Golden
Merele Golden sunt zemoase, crocante și puțin acidulate. Sunt printre cele mai dulci mere, dar nu conțin multe
calorii. Merele de culoare galbenă conțin carotenoizi care funcționează ca
antioxidanți.
Merișoare
Merișorul este un arbust care crește sub formă de tufă cu o înălțime maximă de 30 de centimetri. Au nevoie de o climă specială existentă la peste 1.300 de metri altitudine. Florile (și, ulterior, fructele) cresc pe partea de vârf a ramurii. Fructele sunt rotunjite, mici, dar zemoase. Mai întâi cresc albe, iar când se coc devin roșii. Se culeg toamna, în septembrie - octombrie, când sunt complet coapte. Merișoarele uscate vor avea o nuanță mai închisă de roșu.
Merișoarele, numite și afinele roșii sau insulina
verde, sunt fructele unui arbust, originar din America de Sud, dar care crește
și în Munții Apuseni din România. La vechii indieni americani, era considerat
un fruct sacru, care simboliza pacea și prietenia. În limba engleză merișoarele
au denumirea de cranberry.
Au un gust plăcut acrisor, răcoritor, datorită căruia pot fi utilizate în prepararea băuturilor, prăjiturilor de casă și chiar a mâncărurilor pe bază de carne, sau sub fprmă de sos. Dacă sunt uscate, fructele se pot păstra timp îndelungat într-un recipient ermetic, la temperatură medie și constantă. În stare proaspătă, pot fi păstrtate în frigider până la 6-8 săptămâni, iar în congelator până la un an. Fructele se consumă mai ales sub formă de suc, sos sau dulceață, mai puțin în stare proaspătă. Sunt bogate în proteine, provitamina A, vitamine (B1, B2, C), tanini (substanțe antibacteriene), flavonoide (substanțe cu efect antioxidant) și săruri minerale.
Consumul de merisoare este benefic pentru sistemul urinar,
circulator și digestiv, oprește evoluția tumorilor, protejează dantura, datorită
conținutului bogat în calciu, stimulează memoria, reduce anemia, stresul și
anxietatea, ajută în curele de slăbire.
Sunt eficiente în cazul infecțiilor urinare, reduc nivelul de risc cardiac, având rol de antibiotic, prin substanțele antiseptice pe care le conțin. Datorită compoziției bogate în proantocianide, merișoarele împiedică bacteriile patogene (cum este bacteria EColi) să se fixeze pe pereții vezicii urinare, sprijinind o mai bună funcționare a sistemului urinar, în general, și tratamentul cistitei, în mod special.
Merișoarele întăresc sistemul imunitar, pentru ca lupă împotriva
infectiilor. Este posibilă înlocuirea consumului ocazional de antibiotice (în
cazul anumitor afecțiuni) printr-un consum regulat de merișoare. Efectul acestora
în organism dureaza în jur de 10 ore, deci ar fi indicat consumul a mai multor
porții în aceeași zi, la mese diferite, ca să fie extins cât mai mult interval
orar.
Aceeași acțiune a proantocianidelor se manifestă și la
nivelul cavității bucale. Merișoarele ajută la reducerea cariilor și a
depunerii tartrului, datorită conținutului bogat in calciu, având un rol
important în menținerea unei danturi sănătoase.
Flavonoidele din compoziția merișoarelor sprijină
sistemul circulator și mențin inima sănătoasă, pentru că au capacitatea de a
reduce nivelului colesterolului rău și a-l crește pe cel al
colesterolului bun.
Fibrele din compoziția merișoarelor favorizează tranzitul
intestinal, ajutând digestia. Afinele roșii sunt recomandate personelor care doresc
să elimine surplusul de kilograme. Acizii organici conținuți de aceste fructe au
proprietatea de a distruge depozitele de grăsime.
Ajută la reducerea nivelului de stress și conferă energie.
De aceea, este indicat să fie consumate în prima parte a zilei.
Extractul din frunzele arbustului de merișor reduce
hemoragia dătorită acțiunii astringente a taninurilor prezente în compoziție,
motiv pentru care este consumat de femeile aflate în perioada ciclului
menstrual, putând combate senzația de balonare, greață și chiar scurta
semnificativ durata sângerării.
Merișoarele pot opri evoluția tumorilor și previn apariția
cancerului, în special al cancerului de sân, datorită prezenței
proantocianidinei, antioxidant de 20 de ori mai puternic decât vitamina C.
Merișoarele stimulează memoria, reduc anemia – grație
conținutului de fier și previn osteoporoza – grație compoziției bogate în
calciu.
Din arbustul de merișor se pot consuma atât fructele, cât și frunzele, care sunt mereu verzi și foarte bogate atât în substanțe antibacteriene, cât și în substanțe cu efect antioxidant. Fructele se consumă fie ca atare, crude, proaspete, fie sub formă de suc natural sau extract. Deshidratate, pot fi introduse în preparate diverse sau, în combinație cu frunzele, pot fi servite sub formă de ceai.
Merișoarele europene de munte sunt fructele unei plante (Vaccinium vitis-idaea în latină, „lingonberries” în engleză) originare din Norvegia, Suedia, Finlanda, Canada și Rusia. În stare proaspătă, au gust acrișor, cu un strop de dulceață. Merișoarele europene de munte conțin, antioxidanți (antocianine, quercetină, flavonoli, vitaminele A, C și E), minerale (mangan) și fibre. Sucul de merișoare ajută în infecțiile tractului urinar. Nu tratează bolile, dar suplimentele de merișor pot reduce șansele de recidivă, împiedicând bacteriile să rămână în stomac și să provoace infecții. Prea mult suc poate supăra stomacul și poate duce la apariția pietrelor la rinichi.
Merișoarele
americane, cărora li se mai spune și „răchițele” (Vaccinium
oxycoccos / Vaccinium macrocarpon), conțin antioxidanți
(vitaminele A, C și E, quercetină, miricetină, peonidină, acid ursolic), fibre,
minerale (manan, cupru, potasiu), acizi grași esențiali (Omega-3 și Omega-6) ți
vitamine (B-uri, K).
Migdale
Mure
Murele (de orice soi ar fi) conțin o mulțime de
polifenoli, substanțe ce pot reduce inflamația care duce la boli de inimă și
cancer. Boabele pot ajuta intestinul să descompună mai bine zahărul, ceea ce
scade riscul de diabet de tip 2. Pot fi mâncate proaspete sau congelate. O
ceașcă de mure negre are 7 grame de zahăr. Aceeași cantitate, conservată în
sirop greu (gem sau dulceață), are peste 50 de grame.
Mure pitice
O cană din aceste fructe, care au o culoare asemănătoare
cu a piersicii, conține de două ori mai multă vitamina C decât un pahar de suc
de portocale. Sunt bogate în antioxidanți, motiv pentru care sunt folosite ca
un ingredient în unele produse de îngrijire a pielii. Cel mai bine este ca boabele
să fie consumate în aceeași zi în care acestea au fost culese, dar pot fi
înghețate timp de până la 2 ani.
Nectarin
Nuci
Papaya
Pepene
Pere
Piersici
Pomelo
Portocale
Prune
Rodie
Rodia mai este numită „mărul cu semințe” și este un fruct dulce-acrișor, bogat în fibre, antioxidanți și vitamina C. Rodia conține și cantități importante de vitamina K, folați și potasiu. Este folosită pentru sucuri, salate de fructe, apetitive, deserturi sau gemuri.
Soc
Nu doar florile de soc sunt folositoare, ci și fructele
arborelui în cauză. De sute de ani, oamenii le-au folosit contra răcelii și a
gripei. Extractul din fructe de soc poate scurta simptomele gripei, dacă îl este
luat în prima zi sau în cea de-a doua. Fructele au forma unor bobițe negre, cu
nuanțe violet, de circa 6–8 mm, dispuse în ciorchine. Doar cele coapte sunt
bune, cele crude având un grad destul de mare de toxicitate, intoxicațiile
manifestându-se prin vomă și diaree. Femeile care sunt însărcinate ori
alăptează, sau persoanele cu probleme ale sistemului imunitar nu ar trebui să
le mănânce. Nu se consumă nici de către persoanele care iau medicamente pentru
diabet, diuretice sau laxative.
Smochine
Struguri
Struguri albi cu bob mic
Strugurii albi conțin fier și
pot ajuta organismul în lupta cu oboseala sau anemia. Strugurii au proprietăți
antiinflamatorii și antioxidante. Pentru a beneficia de aceste proprietăți, se
recomandă consumul lor cu tot cu coajă.
Vișine
Zmeură
Încă de acum două milenii, părți din planta de zmeură sau
fost folosite pentru a trata grețurile matinale și durerea de stomac. Și
fructele, în sine, sunt benefice. Zmeura este încărcată cu substanțe nutritive,
din care unele pot ajuta la combaterea diferitelor tipuri de cancer în timp,
iar altele pot proteja creierul. Sunt bune și la dietă, pentru că aceste fructe
de pădure conțin și vitamine esențiale.
Zmeura neagră (Rubus
occidentalis) face parte din familia Rosaceae, deci este înrudită cu
trandafirii și murele. Zmeura neagră are în jur de 300% mai mulți antioxidanți
decât sora ei roșie (vitaminele C și E, antocianine, acid elagic acid,
acid galic și rutină), fiind bogată și în fibre și minerale (mangan, magneziu).
Surse:
dcnews.ro
sanovita.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu